Dermatita de contact

alergie la bijuterii

Dermatita de contact este o afectiune inflamatorie a pielii, o reactie alergica tardiva, ce apare la cateva ore (>48 ore) dupa expunerea repetata atat la substante iritante cat si la alergene.

In functie de factorii cauzatori dermatita de contact poate fi  iritativa sau alergica.

  • Dermatita de contact iritativa este forma cea mai comuna si apare atunci cand o substanta iritativa (de obicei chimica) distruge stratul exterior protectiv al pielii: produse de curatenie (detergenti, inalbitori); solventi chimici; plante: diffenbachia, narcise, zambile, cactus, anemone, bromelia, euphorbia, etc. Expunerea pielii la aceste substante produce inrosire imediata, senzatie de arsura, intepaturi si chiar durere (mai putin senzatie de mancarime), pentru ca mai apoi sa apara uscarea/ descuamarea pielii si crapaturi. De obicei afecteaza mainile, degetele si/sau fata. Severitatea dermatitei de contact iritative depinde de obicei, de perioada de expunere si de concentratia substantei iritative. Unii iritanti puternici ca inalbitorii sau substantele acide pot cauza leziuni de la prima expunere.
  • Dermatita de contact alergica apare la contactul cu un alergen. Este nevoie de cel putin o expunere anterioara la alergen pentru a  produce sensibilizare alergica. Se caracterizeaza prin inrosire a pielii, de obicei la 24 – 48 ore de la contact, papule si vezicule. Alergenii care in mod frecvent dau dermatita de contact alergica sunt: cauciuc/ latex, metale ca nichel, cobalt, crom, etc. (bijuterii, curele, nasturi, capse, fermoare); parfumuri si excipienti din cosmetice, sampon, sapunuri; coloranti de par; medicamente ca antibiotice, antihistaminice locale, anestezice locale, etc. Acesti alergeni sunt de obicei molecule mici < 500 daltoni, care nu pot induce singure un raspuns alergic ci doar legate de anumite proteine transportoare de pe celulele Langerhans. Keratinocitele la contactul cu alergenul sau iritantul sintetizeaza si elibereaza factori proinflamatori (cytokine) ca IL1, IL6, IL8 si GM-CSF care au rolul de a recruta celule inflamatorii la locul de contact. Celulele Langerhans din piele (celule prezentatoare de antigen) prezinta antigenul limfocitului T care migreaza din circulatie in piele la locul leziunii, cu ajutorul moleculelor de adeziune endoteliale (selectina E, ICAM-1, VCAM-1). La locul leziunii limfocitele T stimuleaza limfocitele T cytotoxic, recruteaza celule inflamatorii si elibereaza cytokine proinflamatorii ca TNFα.
  • Dermatita fotoalergica: leziunile apar dupa aplicarea unor substante pe piele si apoi expunerea pielii la soare. Aceste substante sunt: ingrediente din cremele si uleiurile cu protectie solara, unguentele care contin antiinflamator non-steroidian, hidrochlorotiazida (diuretic). Unele polenuri cum este cel de buruieni si insecticidele pot de asemenea sa produca dermatita de contact.
  • Reactie fototoxica (asemanatoare cu arsurile solare) eruptie aparuta la prima expunere la soare.
  • Dermatita fotoalergica de contact: Eruptie eczematoasa scuamoasa aparuta dupa contactul cu o substanta fotosensibile la lumina UV. Nu apare la prima expunere, necesita o perioada de sensibilizare.
  • Urticaria de contact: raspuns imediat sub forma de papule explozive generate de contactul cu diversi factori ca:
    • Corpuri si peri de artropode: produc eliberare directa de mediatori de la nivelul mastocitelor (mecanism nonimunologic)
    • Alimente (peste si oua), medicamente (Penicilina G), matasea, saliva de animale: reactia este imediata (tipul I) mediate de IgE, caracterizata fie prin urticarie localizata, fie generalizata su anafilaxie.
    • Persulfatul de amoniu (Oxidant de par):  implica ambele mecanisme alergic si nonalergic. Reactia se caracterizeaza prin eritem si papule localizate. Unii pacienti acuza doar prurit, arsuri si usturimi ale pielii.
  • Stomatita de contact: pasta de dinti, apa de gura, materiale dentare (acril, rasini epoxidice), alimente – inflamatia buzelor, senzatie de arsura, gingivita, stomatita cu leziuni ulcerative sau erozive.

Diagnostic: Open-patch – substanta se aplica pe antebrat si se urmareste aparitia la 30 minute a unei reactii eritematoase maculare cu evolutie spre papule. Daca Open-patchul este negativ atunci se aplica Closed-patch.

Complicatii: dermatita de contact se poate complica atunci cand gradul de prurit si iritare este foarte ridicat si persistent. Neurodermatita (lichen simplex cronic) este o afectiune caracterizata prin prurit cronic si descuamare. Debuteaza cu prurit urticariform similar celui din dermatita de contact, dar scarpinatul face ca zona sa fie si mai pruriginoasa si astfel apare un cerc vicios prurit – scarpinare, care duce in timp la decolorare, ingrosare si indurare a pielii. Infectia bacteriana sau fungica poate aparea dupa un prurit sever si o scarpinare prelungita.

testare cu plasturi

Cheia succesului in tratamentul dermatitei de contact este identificarea cauzei. Daca din istoricul bolii nu este identificata cauza, atunci se va face testarea patch, care consta in aplicarea pe piele a unor plasturi adezivi care contin posibili alergeni sau substante iritante. Patch-urile raman pe piele timp de 48 de ore, timp in care, daca apare reactie alergica la una dintre substantele aplicate, aceasta se va indeparta. Citirea rezultatului se va face la 48, 72, 96 de ore si maxim la 7 zile.

Evitarea iritantului sau alergenului este prima masura si cea mai importanta. Vindecarea leziunilor apare in 1 – 2 saptamani de la evitarea contactului cu iritantul sau alergenul. Tratamentul medicamentos consta in aplicarea de creme cu cortizon la nivelul leziunilor. Compresele umede reduc pruritul si inflamatia in cazurile usoare si moderate. Corticoterapia orala este rezervata cazurilor severe care nu raspund la tratamentul topic. Antihistaminicele H1 se indica pentru ameliorarea pruritului.

Sfaturi de urmat:

  • aplicarea unei creme anti-prurit sau lotiune cu calamine pe zona afectata
  • administrarea unui antihistaminic oral, daca pruritul este intens
  • aplicare de comprese reci
  • evitarea scarpinatului pe cat posibil: taierea cat mai scurta a unghiilor, bandajarea zonei afectate
  • se vor purta haine din bumbac, usoare, pentru a evita iritarea
  • se vor folosi sapunuri usoare cu pH neutru fara coloranti sau parfumuri
  • se vor purta manusi de protectie in timpul curateniei casnice