Anafilaxia
Reactiile alergice severe, anafilaxia cat si cele care mimeaza anafilaxia
Anafilaxia este cea mai severa reactie alergica, care implica mai multe organe. De regula, este afectata pielea (urticarie, angioedem), aparatul respirator (wheezing, respiratie grea, senzatie de sufocare). Poate aparea stare de rau si scaderea tensiunii ca simptome generale. Mecanismul din anafilaxie este prin anticorpi IgE.
Reactia anafilactoida este o reactie care prezinta aceleasi simptome ca si anafilaxia, dar nu este mediata de anticorpii IgE. Apare la contactul direct al antigenului cu mastocitul sau bazofilul sau poate fi mediata de anafilatoxinele complementului.
Anafilaxia idiopatica este forma de anafilaxie la care nu se cunoaste cauza.
Anafilaxia Munchausen este data de inducerea voluntara a reactiei anafilactice.
Care sunt cauzele de anafilaxie?
Frecvent anafilaxia apare dupa administrare de medicamente (ex: Penicilina), intepaturi de Hymenoptere (viespi, albine).
Alergia la antibiotice
Frecvent betalactamice – penicilina, amoxicilina, ampicilina
Alergia la antibiotice este cea mai frecventa cauza de anafilaxie. Antibioticele din clasa peniciline dau cel mai frecvent alergie. Alergenul din penicilina care produce reactia alergica este gruparea benzil -peniciloil. Pacientii alergici la penicilina pot dezvolta reactii alergice si la alte antibiotice inrudite ca: Amoxicilina, Ampicilina (α aminobenzil peniciloil), Cefalosporine (cephaloil), Meticilina (dimetoxifenil) si Oxacilina (oxaciloil).
Antiinflamatoriile nesteroidiene
Frecvent Aspirina, Ibuprofen, ketoprofen pot da reactii alergice severe, amenintatoare de viata. In acest caz se recomanda consult alergologic pentru a diagnostica alergie la antiinflamatorii. Alergia poate fi la un singur antiinflamator, caz in care este produsa prin anticorpi IgE sau poate fi data de toate antiinflamatoriile COX1, cand este produsa prin mecanism non-IgE.
Anestezicele
- Agentii de inductie (Propofol, Thiopenan, Midazolam) si blocantii neuromusculari (D-Tubocurarina, Vecuronium, Succinilcolina) pot activa complementul pe calea alterna.
- Transfuziile de sange pot da reactii anafilactice;
- Preparatele proteice (albumina, gamaglobuline) pot da reactii anaflactoide prin activarea complementului;
- Crioprecipitatul si concentratul de F VIII poate da reactii anafilactice;
- Inlocuitorii de plasma (Dextran) pot da anafilaxie printr-un mecanism patogenic neclar;
- Sulfatul de protamina (insulina la diabetici) poate da reactii anafilactice;
- Streptokinaza poate da reactie anafilactoida, necesita testare i.d.r cu 100 UI inainte de adminstrare.
Intepaturile de insecte (albina, viespe)
Insectele care dau frecvent reactii alergice sunt din genul Hymenoptere: viespi, albine si furnici si mai rar plosnite, muste, pureci, tantari, etc. La acesti pacienti se face testare cutanata pentru a dovedi alergia sau se determina anticorpii IgE specifici din sange. Daca testul cutanat este pozitiv, atunci pacientul este candidat pentru imunoterapie. Este de asemenea sfatuit sa evite contactul cu insectele cauzatoare si sa poarte asupra sa trusa de urgenta cu Epinefrina.
Alimente
Crustacee, peste, legume, seminte, alune, nuci, albus de ou si produse lactate dau frecvent reactii alergice. Testarea cutanata se face daca pacientul asociaza aparitia reactiei alergice dupa consumul anumitor alimente. De asemenea, exercitiile fizice efectuate imediat dupa consumul unor alimente (telina, mere, creveti, peste, faina de grau, carne de pui) pot da reactii anafilactice.
Aditivii alimentari:
Papaina folosita la fragezirea preparatelor din carne, poate da reactii alergice. Se pot face teste cutanate la papaina, iar reactia alergica poate fi prevenita prin administrare de Cromolyn de sodium. Este de preferat evitarea consumului de alimente cu papaina.
Metabisulfitii folositi la conservarea alimentelor, igienizarea containerelor, ca antioxidanti si agenti de improspatare se gasesc in bere, scoici, vin, salata, fructe si legume proaspete, cartofi, avocado.
Latexul
Latexul poate da anafilaxie in special la copiii cu spina bifida sau cu defecte urogenitale severe, la personalul sanitar sau muncitorii din industria cauciucului. Se testeaza prin pricktest sau prin IgE specific pentru latex din sange.
Factorii care cresc severitatea anafilaxiei si interfera cu tratamentul
- Astmul bronsic si tratamentul cu betablocante accentueaza reactia anafilactica si creste efortul de resuscitare.
- Betablocantele trebuie evitate la pacientii cu istoric de anafilaxie si la cei care efectueaza imunoterapie. Administrarea de Epinefrina la pacientii tratati anterior cu betablocante poate induce hipertensiune severa.
- Inhibitorii de enzima de conversie pot da angioedem faringian si lingual.
- Inhibitorii MAO (IMAO): enzima MAO-A degradeaza norepinefrina si serotonina, iar MAO-B degradeaza epinefrina, inhibarea acestor enzime de catre IMAO, duce la cresterea concentratiei serice a epinefrinei, norepinefrinei si serotoninei. Administrarea de Epinefrina in anafilaxie, va duce la o crestere si mai mare a concentratiei de epinefrina in organism cu efecte secundare severe.
Cum se produce anafilaxia?
Reactia anafilactica apare atunci cand organismul vine in contact cu o substanta straina, denumita alergen, care declanseaza o reactie alergica prin producere de IgE sau non IgE (forma anafilactoida).
- Reactia clasica anafilactica prin producere de anticorpi IgE este o reactie de hipersensibilitate tip I. Aceasta reactie este imediata, de regula maxim o ora de la expunerea la alergen. In aceasta reactie se produce degranulare mastocitara si bazofilica cu eliberare de mediatori ai inflamatiei. Acesti mediatori pot fi preformati: histamina, proteaze (triptaza, chimaza, carboxipeptidaza), factori chemotactici pt PMN si Eo, proteoglicani (heparina) si de novo: PG si LT produsi ai metabolismului acidului arahidonic, PAF, citokine. Acesti mediatori produc vasodilatatie, crestere a permeabilitatii vasculare si contractia musculaturii netede bronsice, precum si hipersecretie bronsica.
Triptaza este importanta in diagnosticul anafilaxiei, corelandu-se direct proportional cu concentratia de histamina si severitatea simptomelor. Inactiveaza fibrinogenul prelungind coagularea si are timp de injumatatire de 60 min.
- Reactia anafilactoida non IgE mediata se produce pe 2 cai:
- prin actiunea directa a unor substante asupra mastocitelor si bazofilelor cu degranularea acestora si eliberare de mediatori ai inflamatiei
- anafilatoxine (C3a si C5a) aparute in urma activarii complementului pe calea clasica – de catre complexe Ag-Ac sau pe calea alterna. C3a si C5a cresc permeabilitatea vasculara, contractia musculaturii netede si eliberarea de histamina din mastocite.
Care sunt simptomele care apar in anafilaxie?
Simptomele variaza mult, de la simptome usoare pana la colaps vascular si deces si pot fi implicate diverse tesuturi si organe:
- Pielea: inrosire brusca a pielii, pruritul in special la nivelul extremitatilor si abdomenului, urticaria si angioedemul sunt simptomele cu care debuteaza frecvent reactia anafilactica.
- Tractul respirator: edem laringian cu aparitia tusei, raguselii, stridor si asfixie, bronhospasm, cu senzatie de constrictie toracica si wheezing.
- Aparatul cardiovascular: Hipotensiunea, aritmiile si colapsul vascular sunt frecvent intalnite, iar asociate cu simptomele respiratorii pot cauza decesul. Infarctul miocardic complica frecvent anafilaxia.
- Tractul gastrointestinal: greata, varsaturi, dureri abdominale si diaree, uneori sanguinolenta.
- Socul anafilactic poate debuta si prin pierderea cunostiintei, dezorientare, apoplexie datorate hipoperfuziei cerebrale sau efectului toxic al mediatorilor inflamatiei.
Debutul simptomelor este rapid de la cateva minute la maxim 1 ora. Cu cat debutul simptomelor apare mai tarziu cu atat manifestarile sunt mai putin severe. Unii pacienti pot dezvolta un al doilea episod anafilactic la scurt timp dupa primul, asa-numitul episod anafilactic bifazic.
Ce analize confirma diagnosticul de anafilaxie?
Analize de laborator:
- hematocrit crescut datorita hematoconcentratiei,
- LDH, ASAT, CPK crescute daca se asociaza IMA.
- Triptaza creste si se mentine crescuta maxim ~24 ore in anafilaxie. Daca pacientul decedeaza in primele 15 – 30 minute, atunci triptaza nu va putea fi detectata in sange.
- IgE specific insecte sau alimente.
- Rx toracic poate evidentia o hiperinflatie pulmonara, edem pulmonar acut sau atelectazie.
ECG – stabileste afectarea cardiovasculara – tahicardie sinusala, tulburare de conducere intraventriculara, aritmie supraventriculara, bloc de ramura. Infarctul miocardic apare la 80% din cazuri.
Tratamentul anafilaxiei
Tratamentul de urgenta din socul anafilactic: prima masura care trebuie luata este verificarea permeabilitatii cailor respiratorii, a pulsului si a tensiunii arteriale apoi aplicarea tratamentul de urgenta.
- Epinefrina – este medicamentul de prima intentie care se administreaza in reactia anafilactica, indiferent de cauza.
- O2 terapie – la pacientii care prezinta semne de cianoza, dispnee si SaO2 scazuta < 95 %.
- Antihistaminice H1
- Corticosteroizi – nu sunt indicati in formele acute de anafilaxie, deoarece intra in actiune dupa 4 – 6 ore de la administrare, se administreaza in formele moderat-severe pentru a reduce risul de recurenta a anafilaxiei.
- Bronhodilatatoare cu durata scurta de actiune – la pacientii cu bronhospasm, dispnee (respiratie grea), wheezing si tuse seaca se administreaza Salbutamol 100 mcg 2 – 4 puffuri la 20 minute in prima ora, apoi in functie de severitate
- Teofilina este medicatie alternativa la pacientii care nu tolereaza bronhodilatatoarele si la cei aflati sub tratament cronic cu Teofilina, dar atentie, trebuie dozata concentratia serica pentru a preveni supradozajul.
- Fluide i.v – se indica la pacientii hipotensivi pentru a mentine tensiunea arteriala. Se folosesc solutii cristaloide sau coloide datorita permeabilitatii vasculare crescute. Pacientii care nu raspund la suplimentarea cu fluide necesita administrare de vasopresoare ca: Dopamina sau Noradrenalina.
- Pacientii cu afectiuni cardiace aflati sub tratament cu betablocante pot face hipotensiune severa si bradicardie si necesita administrare de Glucagon.
- Pacientii cu soc cardiorespirator necesita resuscitare cardiorespiratorie si eventual intubatie endotraheala.
Algoritmul resuscitarii cardiorespiratorii:
Pacientul nu răspunde la stimuli?
Pacientul nu respiră normal ?
RECOMANDARI
- Sunaţi la 112
- 30 de compresii toracice alternativ cu 2 respiratii orale
- RCR 30:2 (100 compresii cardiace/min)
Programeaza un consult alergologic