Ce este rinita alergica?
Rinita alergica este o inflamatie a mucoasei nazale, produsa de alergeni.Alergenii din aer: polenuri, acarieni din praful de casa, mucegaiuri, scuame de animale sunt cauzele principale de rinita alergica.
Simptomele de rinita alergica sunt nas infundat persistent, secretii nazale apoase, prurit nazal si palatin, stranut in salve. Frecvent se asociaza si cu simptome oculare: prurit ocular, inrosire a ochilor, lacrimare – rinoconjunctivita alergica.
Prevalenta rinitei alergice a crescut in ultimele 3 decenii posibil datorita incalzirii globale cu efect de crestere a polenizarii plantelor. Reprezinta forma predominanta la copii si 1/3 din rinita adultului.
Care sunt cauzele de rinita alergica?
Rinita alergica se datoreaza in principal alergiei la alergenii din aer (alergenii inhalatori) si mai rar alergenii alimentari, medicamentosi si de contact sau ocupationali. Alergenii din aer sunt:
- Polenuri: de iarbă, pomi timpurii (mesteacan, salcie, stejar, tei), buruieni (Artemisia sau pelinul, Ambrozia), alte plante;
- Epitelii de animale: câine, pisica, şoarece, păsări, gândaci de bucătărie,etc;
- Mucegaiuri;
- Acarieni din praful de casă;
Clasificarea rinitei alergice:
- Rinita alergica intermitenta: cu simptome <4 zile/saptamana sau <4 saptamani de la debut; usoara/ medio-severa.
- Rinita alergica persistenta: simptome >4 zile/saptamana si > 4 saptamani de la debut; usoara/medio-severa.
Mecanismul de producere
Alergenul (polen, praf de casa, mucegai, scuame de animale, etc) la primul contact cu organismul, sensibilizeaza celula prezentatoare de antigen (CPA), care preia alergenul, il prezinta limfocitului T naiv. Limfocitul T naiv proceseaza alergenul si se diferentiaza in limfocit Th2, specific reactiei alergice, care prezinta mai departe alergenul limfocitului B. Limfocitul B va produce anticorpi IgE specifici alergenului. Anticorpii de alergie IgE se leaga de receptorii IgE de pe mastocit si asteapta o noua expunere la alergenul respectiv.
La a doua expunere alergenul se leaga de IgE specific de pe mastocit si produce degranularea mastocitara: cu eliberare de mediatori inflamatori: histamina, triptaze, leucotriene, prostaglandine, etc, care dau simptomele de alergie.
Diagnosticul de rinita alergica
In urma consultului medicul alergolog va efectua sau va recomanda analize specifice care vor ajuta la stabilirea diagnosticului de rinita alergica. Consultul alergologic consta in:
- Anamneza pacientului – pacientul va da informatii despre debutul simptomelor alergice, evolutia lor, istoricul familial de atopie, istoricul social (relatii despre locuinta, animale de casa, locul de munca, scoala, etc), medicamentele administrate.
- Testarea cutanata alergologica prick: se aplica picaturi de alergeni standardizati la nivelul antebratelor, care apoi vor fi discret intepate. Rezultatul testarii se citeste dupa 15 minute.
- Anticorpi IgE specifici din sange;
- Rinomanometria permite o estimare a obstructiei nazale.
- Analize de rutina: hemoleucograma si formula leucocitara, VSH, PCR, exudat nazal si examen microscopic nazal (in vederea unei eozinofilii nazale), IgE total.
- Provocarea nazala
Tratamentul rinitei alergice
- Evitarea contactului cu alergenii – in functie de alergenul cauzator medicul alergolog va recomanda o serie de masuri, care au rolul de a reduce contactul cu alergenul. Pentru acarienii din praful de casa exista solutii care sa permita reducerea lor. Husele de pat si de perne antialergice, cu tesatura densa sub 10 microni sunt ideale. Husele antialergice nu permit inhalarea acarienilor din saltea sau din perna. Epiteliile de animale pot fi evitate prin evitarea contactului cu animalul respectiv. Polenurile si mucegaiurile pot fi evitate mai greu, dar exista cateva masuri menite sa reduca contactul.
- Tratamentul medicamentos simptomatic:
- Antialergice H1: se administreaza ca unic tratament in rinita alergica intermitenta si persistenta usoara si se asociaza cu corticoterapia topica nazala in rinita alergica moderat severa.
- tablete: se prefera antihistaminicele de generatia a doua in locul celor de generatia I deoarece nu dau somnolenta
- Locale (intranazal): reduc simptomele nazale intr-un timp scurt < 15 minute
- Corticoterapia topica nazala:
- este superioara medicatiei antialergice, deoarece scad inflamatia nazala, reducand simptomele de rinita (se incepe cu 2 saptamani inainte de aparitia alergenului: ex – in alergia la polenul de ambrozia tratamentul cu corticoid nazal se incepe cu 2 saptamani inainte de aparitia polenului in aer)
- nu afecteaza cresterea la copii
- efecte adverse: iritare nazala, gat uscat, epistaxis
- Corticoterapia orala (sistemica): rar indicata in rinita, cu exceptia obstructiei nazale severe si ca tratament de scurta durata in cazurile necontrolate prin terapia conventionala
- Alte medicamente mai putin folosite in rinita alergica:
- antileucotrienele sunt mai putin potente decat antihistaminicele si corticoterapia topica nazala
- Anticolinergice topice: Bromura de ipratropium in special in rinoree rezistenta la tratament
- decongestionante nazale: reducand obstructia nazala atat in rinita alergica cat si non-alergica (a nu se folosi pe termen lung, pot da dependenta)
- Cromone: efect slab in rinita
- Imunoterapia subcutanata, sublinguala sau orala = tratament curativ: implica administrarea repetata, in doze progresiv crescande a unui extract de alergen, pe o perioada de minim 3 ani. Se recomanda la persoanele cu rinita alergica moderat-severa cand alergenul nu poate fi evitat sau tratamentul anterior nu este eficient. Imunoterapie poate fi inceputa de la varsta de 5 ani.
Programeaza un consult alergologic
[…] Rinita alergica […]