Astmul bronsic

wheezing

Cum definim astmul bronsic?

Astmul bronsic este o afectiune cronica, caracterizata printr-o inflamatie a mucoasei respiratorii, a bronhiilor. Caile respiratorii se ingusteaza in prezenta anumitor substante iritante, provocand dispnee – mai ales paroxistica – wheezing, tuse seaca matinala sau nocturna. Ingustarea bronhiilor este in general reversibila spontan sau dupa administrarea unui bronhodilatator de scurta durata, dar evolutia cronica a bolii poate determina, in timp, ingustarea ireversibila a cailor respiratorii.

Cine poate declansa boala?

Cauzele de astm bronsic sunt variate si se impoart in doua categorii: factori ce tin de gazda si factori de mediu.

Factorii ce tin de gazda:

  • Factorii genetici – sunt implicate anumite gene atat in inflamatia cronica a bronhiilor cat si in raspunsul la tratament cu glucocorticoizi.
  • Obezitatea: aceste persoane prezinta o reducere a functiei pulmonare si un nivel ridicat de mediatori pro-inflamatori secretati de adipocite.
  • Pana la 14 ani raportul dintre sexe este de 2:1 pentru barbati, iar dupa aceasta varsta raportul se inverseaza.

Factorii de mediu:

  • Alergenii: – in special la copii, frecvent alergenii din aer: acarienii din praful de casa, scuamele de animale, polenurile si mucegaiurile. Copii mai pot prezenta simptome de astm si dupa consumul unor alimente ca: lapte, ou, alune, etc in special daca consumul lor este urmat de efort fizic.
  • Fumul de tigara
  • Noxele din interiorul si exteriorul locuintei: dioxidul de carbon, aerul rece si umed, ceata, iritanti ca mirosurile puternice de parfumuri, dizolvanti chimici, detergenti, etc.
  • Infectiile: virozele respiratorii
  • Rasul, plansul, emotiile cresc ventilatia pulmonara, producand respiratie grea
  • Dieta bogata in alimente sarace in acizi grasi omega 3 (peste) si bogata in sulfiti si conservanti. Alaptarea pana la 6 luni preferata alimentatiei cu lapte de vaca.
  • Factori profesionali: vopsele, agricultura si ferme, prefabricarea cauciucului, etc.
  • Medicamente ca aspirina, aintiinflamatoare nesteroidiene, pot produce simptome de astm bronsic care nu apare aproape niciodata izolat, ci numai in combinatie cu formele alergice. Crizele de astm se pot declansa si in urma administrarii de medicamente antihipertensive ca betablocantele.
  • Exercitiile fizice, efortul pot fii asociate cu simptome de astm.

Simptomele asmului bronsic apar datorita inflamatiei din bronhii care determina producerea exagerata de secretie bronsica foarte vascoasa. Secretia bronsica si inflamatia mucoasei provoaca ingustarea lumenului cailor respiratorii.  Cele mai specifice simptome de astm sunt tuse seaca de obicei dimineata si seara, apoi cu expectoratie mucoasa vascoasa, wheezing, respiratie grea, senzatie de constrictie toracica. Simptomele dispar complet interepisodic.

Criza de astm bronsic este declansata de ingustarea brusca, exagerata a cailor aeriene, care duce la respiratie grea brusc instalata, wheezing si senzatie de apasare in piept. Atacul dureaza de la cateva secunde, pana la ore sau chiar zile cand este cunoscut in limbajul medical sub denumirea de „starea de rau astmatic”. Simptome ca tusea sau dispneea pot sa apara si intre crize. Formele de astm bronsic cu evolutie grava pot afecta dezvoltarea generala a copilului, atat somatica (greutate, inaltime) cat si mintala (rezultale scolare slabe).

criza de astm bronsic
tuse seaca

Diagnosticul asmului bronsic se realizeaza pe baza anamnezei, istoricului bolii, examenului clinic si investigatiilor. Simptomele (dispnee sau tuse seaca in special dimineata si seara, wheezing, constrictie toracica sunt elocvente.  Medicul alergolog sau pneumolog va efectua o spirometrie – investigatie care identifica tipul si gradul de limitare a functiei respiratorii. Pentru diagnosticarea astmului de efort se recomanda testarea functiei pulmonare in conditii de solicitare fizica. Daca in ciuda simptomelor astmatice, functia pulmonara este normala, reactivitatea cailor respiratorii poate fi apreciata cu ajutorul unui test de provocare – inhalarea de methacolina – sub supravegherea medicului.

Diagnosticul astmului alergic se face prin testarea cutanata la principalii alergeni din aer – Pricktest cutanat – si/sau determinarea sanguina a IgE specific pentru pneumoalergeni. Testarea cutanata ne orienteaza in 15 minute daca astmul bronsic este de natura alergica sau nu.

test de provocare astm

Tratament: Primul pas terapeutic in astmul bronsic este evitarea contactului cu factorii trigger care declanseaza criza, apoi tratamentul medicamentos care consta in tratamentul de control al astmului si tratamentul crizei de astm. Tratamentul medicamentos are ca scop reducere inflamatiei bronsice si prevenirea remodelarii cailor respiratorii, scaderea exacerbarilor si scaderea morbiditatii si mortalitatii.

Tratamentul de control consta adesea in administrarea unei medicatii antiinflamatorii (corticoterapia inhalatorie) si medicatii bronhodilatatoare, in functie de severitatea astmului.

Tratamentul de urgenta consta in administrarea unui bronhodilatator cu durata scurta de actiune (salbutamol), dar in functie de severitatea crizei sa mai pot administra si alte medicamente, strict indicate de catre medicul curant.