Alergia alimentara
Alergia alimentara este o reactie neasteptata aparuta in urma consumului unui aliment, manifestata adesea prin simptome cutanate (urticarie), dar si digestive (scaune diareice, dureri abdominale, etc). Alergia la alimente se clasifica in:
- Alergia alimentara mediata prin anticorpi IgE
- Intoleranta alimentara
- Pseudoalergia alimentara sau intoleranta la histamina datorata consumului unor alimente cu continut mare de histamina (spanac, vin, bere, branzeturi fermentate, peste, etc) la persoanele cu deficit de DAO, enzima care degradeaza histamina.
Tractul digestiv vine in contact cu foarte multe substante – alimente, bacterii, paraziti, fungi, virusuri. Rolul sau este sa digere alimentele in molecule mici, usor de absorbit, sa tolereze diferitele tipuri de proteine alimentare si sa impiedice patrunderea microbilor in organism. Rolul sau protector se realizeaza prin secretia de acid gastric si mucus, prin peristaltism, precum si prin sistemul imun propriu.
Alergia alimentara este frecvent intalnita la copii si mai putin la adult si se datoreaza mai multor factori:
- sistemul imun al intestinului si functionarea nu sunt complet mature
- productie scazuta de IgA (anticorpi care apara mucoasa gastro-intestinala)
- activitate scazuta a enzimelor digestive care ajuta la digerarea alimentele
- secretie mai scazuta de acid gastric
- mucusul intestinal contine glicoproteine putin diferite de ale adultului
Ce alimente dau frecvent alergie?
Alimentele frecvent implicate in aparitia alergiei, in proportie de ~ 93% sunt:
- la copii: lapte de vaca, ou, soia, arahide, nuci, faina de grau, peste, crustacee
- la adult: arahide, nuci, peste, crustacee
Aceste alimente contin glicoproteine hidrosolubile (alergene), stabile la caldura si rezistente la digestia enzimelor proteolitice si acidului clorhidric din stomac. Copiii pana la varsta de 4 – 5 ani dezvolta toleranta pentru unele alimente ca: laptele de vaca, ou, soia, faina de grau. Alergia la arahide, alune, nuci, peste si crustacee se mentine toata viata.
Simptomele intalnite in alergia alimentara
1. Manifestari cutanate intalnite in alergia alimentara
- urticarie si/ sau angioedem (umflare) al extremitatilor (maini), buzelor, limbii, fetei, etc
- apar la maxim 3 – 4 ore dupa masa
- se asociaza frecvent cu simptome digestive
2. Manifestari gastro-intestinale in alergia alimentara
- greata, varsaturi,
- dureri si crampe abdominale,
- scaune diareice, de multe ori cu firisoare de sange
- pot aparea singure, dar adesea sunt asociate cu simptome cutanate
Cateva afectiuni digestive datorate fie unei alergii alimentare, fie unei intolerante alimentare
Sindromul alergic oral
Sindromul alergic oral se caracterizeaza prin aparitia pruritului (mancarime) cu sau fara angioedem la nivelul buzelor, limbii, palatului si faringelui posterior. Aceste simptome apar dupa consumul de fructe si legume proaspete. Simptomele se datoreaza unei alergii la un polen, care contine alergene asemanatoare cu alergene din anumite alimente. Unele persoane cu alergie la polen, dupa consumul acestor alimente pot prezenta simptomele de sindrom alergic oral.
Gastroenteropatia alergica eozinofilica
Este o afectiune inflamatorie, data de acumularea de eozinofile in peretele tractului gastrointestinal, frecvent la nivelul mucoasei. Simptomele sunt: dureri abdominale, greata postprandiala, varsaturi, scaune diareice, pierdere in greutate, hemoragii oculte in scaun.
Colita infantila (colicile bebelusului)
Colicile la bebelusi apar frecvent pana la varsta de 3 – 4 luni si se datoreaza pasajului materiilor fecale si gazelor. Simptomele constau in agitatie, frecarea picioarelor, plans, distensie abdominala si dispar odata cu scaunul sau cu eliminarea gazelor. Daca bebelusul este alaptat la san, atunci mama ar trebui sa evite alimentele care produc un exces de gaze ca: fasole, varza, conopida, ceapa, usturoi, broccoli, etc.
Sindromul colonului iritabil
Colonul iritabil se caracterizeaza prin durere sau discomfort abdominal, balonare postprandiala, eliminare excesiva de gaze, constipatie alternativ cu diaree, mucozitati in scaun, etc.
Enterocolita indusa de alimente
Enterocolita indusa de alergia alimentara apare frecvent la sugarii de 2 zile – 3 luni. Se datoreaza alergiei la proteinele din laptele de vaca si soia. Simptomele constau in varsaturi, scaune diareice, sindrom de malabsorbtie. Simptomele apar la maxim 8 ore de la consumul de lapte sau soia si dispar la 72 de ore de la evitarea acestor alimente.
Colita indusa de alimente
Este o afectare a colonului datorata alergiei la laptele de vaca si soia. Pacientii prezinta simptome ca scaune sanguinolente (hemoragii oculte sau hematochezie) ce dispar in 72 ore de la eliminarea alimentelor cauzatoare. Ca si enterocolita apare frecvent la sugarii de 2 zile – 3 luni.
Sindromul de malabsorbtie
Sindromul de malabsorbtie este un deficit de absorbtie intestinala a proteinelor, lipidelor sau glucidelor. Se datoreaza unei alergii la laptele de vaca, soia, ou si faina de grau. Sindromul de malabsorbtie se manifesta prin scaune diareice prelungite, steatoree, castig ponderal redus.
Boala celiaca sau intoleranta la gluten
Intoleranta la gluten se datoreazaunui sindrom de malabsorbtie, datorat consumului de gluten din grau, secara, orz, ovaz. Aceasta afectiune este frecvent intalnita la copii cu varsta intre 6 luni – 2 ani si mai rar la adulti. La copii este descoperita dupa 6 luni, odata cu inceperea diversificarii alimentatiei copilului si introducere fainosului in alimentatie. Simptomele sunt: scaune frecvente si voluminoase lipsite de continut, scadere in greutate, oboseala. Anemie prezenta este secundara absorbtiei reduse de vitamina B12 si acid folic. Pentru a pune diagnosticul este nevoie de efectuarea unor analize ca anticorpi IgA anti endomisium, IgA anti transglutaminaza tisulara. Biopsia de mucoasa intestinala, releva atrofie a vilozitatilor intestinale. Pacientul trebuie sa tina toata viata dieta fara gluten.
Dermatita herpetiforma
Dermatita herpetiforma se manifesta printr-o eruptie eritematoasa (inrosire), urticarie, vezicule sau bule la nivelul genunchilor, coatelor, umerilor, feselor si scalpului. De regula, se asociaza cu intoleranta la gluten.
Sindromul Heiner
Sindromul Heiner este dat de o asociere intre hemosideroza pulmonara primara si alergia la laptele de vaca, frecvent intalnit la sugarii si copiii mici. Boala se caracterizeaza prin: infiltrate pulmonare (depuneri de hemosiderina in macrofagele pulmonare), wheezing, tuse, rinita, otita medie recurenta, hipertrofie de tesut nazofaringian, anemie microcitara hipocroma, retard de crestere, etc.
3. Manifestari respiratorii intalnite in alergia alimentara
- edem laringian,
- prurit ocular, otic si palatin,
- stranut,
- rinoree apoasa,
- bronchospasm,
- de obicei sunt asociate cu anafilaxia.
Astmul bronsic prin inhalare de alergeni alimentari
Alergenii alimentari ajung in tractul respirator prin inhalare, sub forma de aerosoli. Cel mai comun exemplu este astmul brutarilor, unde alergenul este faina de grau. Si alti alergeni alimentari pot da astm bronsic prin inhalare: cafea, usturoi, ciuperci, somon, crab, ricin, etc.
4. Anafilaxia la alimente indusa de efort
Anafilaxia la alimente indusa de efort apare la persoanele care au consumat alimente ca: telina, mere, creveti, peste, faina de grau, carne de pui si imediat au efectuat efort fizic. Simptomele de alarma sunt: supraincalzirea organismului, eritem, prurit, urticarie, edem laringian, bronhospasm (respiratie grea, senzatie de sufocare), simptome gastro-intestinale, scadere a tensiunii arteriale, ameteala, etc. Aceste persoane sunt sfatuite sa evite consumul de alimente cu > 4 ore inainte sau dupa efort.
Cum stim daca este alergie alimentara?
Diagnosticul de alergie alimentara se stabileste in urma unui consult alergologic, in functie de simptome si rezultatul investigatiilor.
Testarea cutanata alergologica la alimente din legume sau fructe proaspete sau din solutii care contin alergeni. Pacientii care nu pot efectua testare cutanata vor determina anticorpii de alergie IgE seric specific pentru alimente. Dieta de eliminare a alimentelor suspicionate pe o perioada de 7 – 14 zile si observarea pacientului in vederea imbunatatirii simptomelor, sunt investigatii care ajuta la stabilirea diagnosticului de alergie alimentara.
La pacientii cu astm indus de inhalarea alergenilor alimentari se efectueaza spirometria si testul de provocare.
Testul de provocare alimentara se face in spital sub stricta supraveghere a medicului alergolog pentru a pune diagnosticul de alergie alimentara.
Biopsia de mucoasa intestinala pune diagnosticul in gastroenteropatie alergica eozinofilica (infiltrate cu eozinofile), sindromul de malabsorbtie, boala celiaca (atrofie vilozitara).
Tratamentul indicat in alergia alimentara
1.Evitarea contactului cu alimentele cauzatoare de alergie alimentara. Nu se recomanda evitarea alimentelor considerate a fi alergenice, fara o justificare clara. Acest lucru poate duce la cresterea riscului de alergie alimentara. Ex: Un copil alergic la lapte de vaca, va evita doar lactatele. Nu este necesara si utila evitarea oului sau a altor alimente, pe motiv ca sunt alimente alergenice.
Atentie la “alimentele ascunse” – alimente folosite in procesul de preparare < 2%, nefiind trecute pe eticheta produsului.
Atentie la contaminarea in timpul procesului de preparare prin folosirea comuna a ustensilelor.
Unele alimente pot fi consumate daca sunt preparate termic (nu crude) – acest lucru va fi indicat de catre medicul alergolog, numai dupa efectuarea unor analize mai amanuntite despre alergenul cauzator.
2. Medicamente antialergice, reduc simptomele de alergie.
3. Epinefrina (adrenalina) este indicata la pacientii cu alergie severa sistemica la alimente, cu anafilaxie. Pacientii sunt sfatuiti sa poarte cu ei EpiPen, seringa preumpluta cu doza necesara de epinefrina 300 mcg la adulti si 150 mcg la copii. Injectia cu adrenalina se administreaza iintramuscular in coapsa, in caz de expunere accidentala la alergeni alimentari.
3. Probioticele imbunatatesc apararea gastro-intestinala si scad permeabilitatea intestinala precum si expunerea prelungita la alergenii alimentari.
Copiii dupa varsta de 4 – 5 ani dezvolta toleranta la anumite alimente, lapte de vaca, soia, ou, faina de grau. Copiii cu alergie alimentara necesita retestare alergica la interval de 1 – 3 ani. Pentru a preveni aparitia alergiei alimentare la copil este foarte importanta alaptarea la san, cel putin o perioada de 6 luni. Initierea diversificarii alimentare mai repede de 4 luni a fost asociata cu o cresterea alergiilor la alimente. Dieta fara motiv, cu anumite alimente considerate alergenice nu este indicate decat copiilor care prezinta alergie alimentara diagnosticata. Alimentele considerate cu risc crescut alergenic trebuie introduse in doze progresiv crescande in alimentatia copilului, pentru a reduce rsicul de alergie.
Programeaza un consult alergologic