Alergia la mucegai: Un factor de risc major pentru astm
Știai că acea pată neagră de pe perete, sau mirosul de umezeală din casă, pot fi responsabile pentru tusea, strănutul și chiar crizele de astm pe care le ai? Mucegaiurile sunt microorganisme (fungi) care sunt din ce în ce mai prezente în mediul nostru, atât la exterior, cât și în interiorul locuințelor.
Pe scurt in acest articol
Dacă unele persoane nu le simt prezența, altele, în special copiii și adulții predispuși, pot dezvolta alergie la mucegai. Sporii de mucegai sunt extrem de mici și pot fi inhalați cu ușurință, ajungând în plămâni și declanșând reacții alergice. Alergia la mucegai nu trebuie confundată cu intoxicația cu mucegai, o problemă mai gravă, cauzată de expunerea prelungită la toxinele mucegaiului.
Ce mucegaiuri provoacă alergii?
Printre cele mai comune tipuri de mucegai care declanșează alergii se numără:
- Alternaria alternata: Este cel mai frecvent fung care produce alergii și astm în România. Se găsește atât pe frunze moarte, cereale, fân și sol, cât și pe diverse suprafețe din interiorul locuințelor, precum tocurile de geam și perdelele de duș. Concentrația sa maximă este în lunile calde de vară și la începutul toamnei.
- Aspergillus fumigatus: Un tip de mucegai întâlnit frecvent în pământul de la plante, în pivnițe, băi și în sistemele de ventilație. Poate provoca de la simptome ușoare de rinită, până la forme mai grave de astm.
- Cladosporium herbarum: Se găsește în special pe plante, alimente și materiale de construcții, dar și în mediul exterior, având o prezență constantă pe tot parcursul anului, cu un vârf de concentrație toamna.
- Penicillium notatum: Este o ciupercă des întâlnită în spațiile interioare umede, precum băile și beciurile. Este, de asemenea, o sursă importantă pentru producția de penicilină, dar poate provoca reacții alergice la persoanele sensibile.
Cum se manifestă alergia la mucegai?
Alergia la mucegai apare atunci când sistemul tău imunitar reacționează exagerat la sporii de mucegai. Simptomele pot varia de la ușoare la severe și includ:
- Simptome ușoare: strănut frecvent, nas înfundat sau care curge (rinoree apoasă), mâncărimi la nivelul nasului și/sau ochilor. Acestea se încadrează adesea în tabloul clinic al rinitei alergice și rinoconjunctivitei alergice.
- Simptome severe: tuse seacă persistentă, respirație șuierătoare (wheezing), dificultăți de respirație și senzația de sufocare. Aceste manifestări sunt specifice astmului bronșic, o afecțiune în care mucegaiul acționează ca un factor declanșator major. Anumite tipuri de mucegai, precum Alternaria alternata, sunt asociate cu forme severe de astm, inclusiv crize respiratorii bruște
Diagnostic și tratament
Diagnosticul de alergie la mucegai este stabilit de medicul alergolog pe baza unei evaluări complete, care include anamneza (discuția despre simptome și istoric), examenul clinic și teste specifice. Acestea pot include:
- Testul cutanat prick: Medicul aplică o cantitate mică de extract de alergen de mucegai pe pielea antebrațului, printr-o înțepătură superficială. Apariția unei umflături roșii (papulă) în 15-20 de minute indică o sensibilitate la alergenul testat.
- Analize de sânge: Măsoară nivelul anticorpilor de tip IgE specifici pentru diferitele tipuri de mucegai, confirmând prezența unei alergii.
Tratamentul și măsurile de evitare a expunerii
Controlul alergiilor la mucegai implică o combinație de măsuri de prevenție și tratament medical, personalizat de medicul alergolog.
Măsuri de prevenție (Controlul mediului):
Controlează umiditatea: Menține umiditatea din locuință sub 50% folosind un dezumidificator sau un aparat de aer condiționat. Aerisește regulat încăperile și asigură o bună ventilație, mai ales în baie și bucătărie.
Curăță zonele umede: Utilizează soluții speciale anti-mucegai pentru a curăța pereții, băile și alte suprafețe afectate. Asigură-te că repari eventualele scurgeri de apă sau infiltrații care favorizează dezvoltarea mucegaiului.
Evită mediile cu risc: Curăță sau evită subsolurile, beciurile și zonele cu multă vegetație descompusă (ex. frunze moarte), unde sporii de mucegai sunt în concentrație mare. Evită să pui pământ în ghivece în interiorul locuinței.
Curăță regulat filtrele: Asigură-te că filtrele de la aparatele de aer condiționat și de la sistemele de ventilație sunt curățate sau schimbate regulat.
Tratamentul medicamentos:
Medicație de control: Pentru a reduce simptomele, medicul poate prescrie antihistaminice (pentru mâncărimi și strănut), corticosteroizi nazali (pentru congestie nazală) sau bronhodilatatoare (pentru astm).
Imunoterapia alergen-specifică (vaccinul antialergic): Aceasta este o formă de tratament curativ, pe termen lung (3-5 ani), care vizează desensibilizarea organismului. Prin administrarea periodică de doze mici de alergen de mucegai, sistemul imunitar devine mai puțin reactiv. Deși în România produsele sublinguale sunt greu de găsit, imunoterapia injectabilă este o opțiune eficientă. Acest tratament reduce simptomele, scade necesitatea de a folosi medicamente și previne evoluția rinitei spre astm.
Consultul unui medic alergolog este esențial pentru a stabili un diagnostic corect și a primi un plan de tratament personalizat. Nu ignora simptomele, pentru că o intervenție la timp poate preveni apariția unor afecțiuni respiratorii mai grave.
Poti face programare pentru consult alergologic cu dr Ramona Muresan, direct pe site, atat pentru vizita la cabinet sau online, prin aplicatia Zoom, din confortul casei tale.
